Vorbeşte-mi în inima ta – Zarafa

Prezentat anul trecut de Metropolis Film în cadrul minunatului lor festival în aer liber, filmul acesta intră acum ca premieră pe marile ecrane. Cadoul perfect de 1 Iunie şi, de fapt, pentru toate vârstele.

Port.hu imageRémi Bezançon, cel de la “Un eveniment fericit” (proiectat şi la noi des de Cinema.edu la MŢR), îşi încearcă de data asta puterile în animaţie. Regizorul-scenarist, alături de alţi doi parteneri, realizează un tandru basm-fabulă despre prietenie. Iar cu bune sentimente, o încercare şi o rezolvare care împlineşte destine, cum a mai creat şi până acum.

Filmul, simplu, colorat, cu cadre ca nişte cartoline turistice, schematic, aproape naiv, urmăreşte povestea micului Maki care e luat ca sclav, evadează şi porneşte într-o aventură neaşteptată.

Africa, cu peisajul său aspru, dar frumos, cu animale exotice ce umplu savana, cu splendide apusuri de soare şi frigul nopţii – în film atât de poetic -, este prezentată fugar, chiar dacă bine documentat.

Povestea în sine a copilului pornit la drum cu un pui de girafă este spartă când şi când de intro-urile unui bătrân povestitor, cel care spune istoria şi duce filmul mai departe. Şi, ca în miniseria tv de nota 10, “Merlin”, când bătrânul vrăjitor povesteşte auditoriului cum a fost, în desenul acesta cu linii curbe, bătrânul satului, patriarhul lui, înşiră întâmplare după întâmplare în faţa copiilor atenţi.

Chiar aşa schematic cum e şi cu câteva clişee, filmul are suspans (copilul ascuns într-un baobab şi liniştea nopţii), are dramatism şi multe scene emoţionante (mai ales cele în care micul african plânge când îşi ia rămas-bun de la animale). Pe măsură ce acţiunea avansează, iar în peisaj apare un splendid berber-mentor, povestea seamănă cu una din “1001 de nopţi”. Tensiune există, pentru că stăpânul de sclavi este mereu pe urmele lor, dar şi destulă speranţă transmisă de berber prin mici lecţii-proverbe, numai bune pentru toate urechile. Un bărbat aspru al deşertului şi un copiluţ african încep să se apropie, să facă echipă, să se aprecieze.

Port.hu imageIci-colo câteva sclipiri de umor (mai ales în scena din oază, când cei doi cumpără vaci), în genul filmelor cu Asterix. Apoi povestea trage un pic cu ochiul şi la “Aventurile Baronului Münchhausen”, căci ei călătoresc cu girafă cu tot într-un balon cu aer cald, ce trece aerian, frumos şi calm pe lângă minaretele şi muezinii lor din Alexandria, peste Mediterana, Alpi şi Franţa.

Filmul este pentru toată familia, fiecare vârstă găsind aici ceva pe plac. Adulţilor li se oferă în plus un subplot, o poveste de dragoste subtilă şi decentă între berber şi piratesa filmului, grecoaica Bouboulina (scena dansului grecesc – nostimă şi bine ritmată).

Fără fior magic care să te facă să priveşti vrăjit fiecare cadru, fără dulceaţa şi profunzimea animaţiei “Kirikou şi vrăjitoarea” (tot cu subiect african), pelicula francezo-belgiană, cu mixul ei de candoare şi durere, părăseşte tărâmul african (din păcate), pentru a continua să-şi dezlege tâlcul pe cel francez (în partea aceasta povestea trenează puţin). Regele, caricatural, cu rol mic, voit superficial, desenat cu sarcasm, se bucură să vadă pentru prima dată o girafă. Publicul dă năvală, dar nu pentru mult timp. În partea aceasta, mai crudă, povestea îşi explică morala amară.

Finalul, dramatic, foarte uman, emoţionant, împlineşte rotund destinul celui plecat fără voie printre străini. Zarafa, girafa iubitoare, înţelegătoare şi blândă, ne învaţă pe toţi lecţia sacrificiului.

Sigur, i se lipeşte un happy-end, pentru că nimeni nu trebuie să plângă la desene animate.

Tags: , , , ,

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: